Ochii sunt nefolositori dacă mintea este oarba, am scris intr-o postare anterioară. Trăim Evenimente. Evenimentele sunt materie prima pentru minte. Aceasta poate sa le disece sa le combine si sa producă gânduri ce ne dau lectii instructive. Dacă suntem atenti la ce ni se întâmpla, dacă suntem atenti la persoanele pe care le întâlnim in viata, dacă ne întoarcem si reflectam asupra acestor evenimente putem sa le transformam in Experiente. Din experientele noastre si a celorlati putem învata sa ne formam Caracterul.
In anul 1999 am fost in China. Am văzut China săraca dar si sudul capitalist si prosper. Am avut ghid un tânăr chinez, profesor de limba engleză. „Când eram mic mâncam carne o data pe săptămana, duminica”, ne povestea ghidul, vorbind despre China dinainte de conceptul „o tara doua sisteme” lansat de Deng Xiaoping in anii ’80. „Acum am trei servicii, profesor , ghid si seara lucrez la barul pe care l-am deschis împreuna cu cumnatul meu. „Familia mea nu mai trăieste lipsurile copilăriei mele”, se faleste ghidul. Chinezi au ,un Cult pentru munca si pentru cinstirea înaintasilor. Povestioara. Un chinez, sculptor in jad, lucra o broasca testoasa mare. In interior acesteia trebuia sculptata una mai mică si tot asa pana la sase broscute. Un străin , admirând proiectul, afirma „nu apuci sa termini opera pana la sfarsitul vietii tale”. „Cu siguranta nu !” raspunde chinezul, „aceasta este o lucrare care va fi continuata de băiatul meu, de nepotul meu si de stranepotul meu”. Tenacitatea in efort ii face pe chinezi sa se mandrească cu Civilizatia lor de 5.000 de ani !
1942 Cotul Donului. Armata Romană trebuia sa lupte împotriva rusilor. Printre soldatii romani un tânăr de 21 de ani, Moinescu Marin. Munitie putina, dotare slaba, hrana lipsa(o bucata de pâine si una de slănina,ratia zilnică), un pachet de tigari la doua zile. Ger de crăpau pietrele. Rusii pornesc ofensiva cu tancurile. Soldatii romani abandonati de comandanti fug din calea tancurilor rusesti in dezordine. Spiritul de turma ii îndeamnă sa fuga in grupuri. Tancurile rusesti ii ajung din urma si-i strivesc sub senile. Pentru ca sa nu scape vreunul ,tancul se rasuceste in loc după ce atinge un grup de soldati romani. Soldatul Moinescu Marin si câtiva camarazi se salvează sărind intr-o transee. Se roagă ” Sfânta Fecioara Maria salvează-mi viata!”(el purta numele Marin). Repeta rugăciunea. Adauga la rugăciune „dacă scap cu viata îti voi construi o biserica !”. Spre noapte ajung la o pădurice. Un sublocotenent rezervist , in viata civilă profesor, organizează retragerea catre tara. Se apropie de Iasi. Mars alert printr-o vale. Un lunetist rus, pozitionat pe deal, ii ia tinta. Trage in cap. După ce cad doi dintre soldati , sublocotenentul ordona ca toti sa meargă cu capul orientat catre deal ptr ca glontul sa ricoseze din casca metalică. Soldatul Moinescu este lovit. Cade. Are rana la obraz si la gât. Este carat cu o targa improvizata pana la Iasi la spital. Doctorii constata ca glontul ricosat din casca a intrat prin obraz, a iesit prin maxilar si s-a înfipt in gât langa carotidă. Un milimetru mai intr-o parte si murea. Moinescu Marin a lucrat in armata ca subofiter pana 1956. Apoi croitor pana la pensionare. Si-a trăit viata si apoi s-a dus la cele vesnice cu glontul rusesc in gât. A avut remuscari ca n-a putut onora angajamentul luat fata de Fecioara Maria.
1990 si după in Medgidia. Începe constructia bisericii Sfântul Dumitru. Moinescu Dumitru donează mocheta si acoperamintele pentru mesele din biserica. Începe constructia bisericii Sfintii Arhangheli Mihai si Gavril, Moinescu Dumitru donează cărămizi de BCA pentru 70% din peretii bisericii si bani ptr pictura. Începe constructia bisericii Adormirea Maicii Domnului. Moinescu Dumitru donează fierul beton ptr fundatie, instalatia electrică si de paratrăsnet. Ce n-a putut face Marin a făcut fiul sau Dumitru. Angajamentele de onoare ale inaintasilor trebuie infatuite de urmasi.